Blog

Raport de activitate parlamentară (2017)



Activitatea unui parlamentar are în principal două componente: una națională sau centrală în Parlament, în cadrul comisiilor de specialitate și în plen și cealaltă teritorială la cabinetul parlamentar din județul în care a fost ales. Cele două componente se completează reciproc, pentru că activitatea din teritoriu informează parlamentarul asupra problemelor pe care le întâmpină cetățenii și priorităților acestora, transformându-le, unde e cazul, în proiecte de legi,  interpelări și întrebări. În aceeași măsură  activitatea din Parlament vine să rezolve probleme de funcționare a statului și ale cetățenilor.

Am observat că cvasitotalitatea rapoartelor de activitate parlamentară, conțin referiri la numărul proiectelor de legi inițiate, întrebărilor și interpelărilor,  moțiunilor semnate, luărilor de cuvânt și declarațiilor politice.  Această evaluare cantitativă nu este totdeauna relevantă și trebuie privită cu circumspecție. Cum eu, de exemplu, sunt aproape convins că gradul de corupție al unei națiuni este direct proporțional cu numărul de legi și ordonanțe de urgență, nu mi-am propus să fiu inițiator la cât mai multe legi noi.  Sau cel puțin până nu asanăm actualul hățiș legislativ.  Chiar cred că urgența numărul zero în comisiile de specialitate ale Parlamentului, este analiza legislației ce guvernează fiecare domeniu pentru a elimina  contradicțiile, redundanțele, paralelismele, urmată de sistematizarea foarte serioasă a acestei legislații.

Ca atare, deși în acest an sunt semnatar la 12 inițiative legislative, din punctul meu de vedere relevanța este mică. Altceva este mai relevant și anume, implicarea în dezbaterea proiectelor de legi importante ce s-au discutat și unele chiar au fost promulgate. Am să exemplific cu două legi.

Prima este  Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de Guvern nr. 22 din 1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile. După o consultare amplă cu reprezentanți ai „Operatorului Portuar”, Autorității Portuare, Sindicatului din domeniu, Autorității Navale Române, preluând argumentele lor am promovat această lege susținând importanța ei, atât în Comisia de Transporturi și Energie în care activez cât și în plen, ea fiind votată și aflându-se acum la promulgare. Prin modificările aduse Ordonanței de Guvern 22 se garantează, printre altele, investițiile în infrastructura portuară prin aceea că administrația portuară este obligată să investească cel puțin 75% din profit, pentru îmbunătățirea serviciilor de securitate și siguranță portuară. 

A doua este Legea 167 din 2017 pentru modificarea și completarea Legii 346 din 2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării, care a produs modificările necesare pentru ca Armata Română, în noul context internațional, să-și redefinească atribuțiile, obiectivele și structura organizatorică, pentru a asigura apărarea teritoriului național și conformarea cu deciziile luate de alianța militară din care facem parte, NATO (recunoașterea spațiului cibernetic ca un câmp de luptă și contracararea atacurilor cibernetice externe, de exemplu). Discuțiile intense din Comisia de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională, din care fac parte, mi-au prilejuit să contribui la forma finală a acestei legi.

Cu ocazia dezbaterilor din Parlament am avut 22 de luări de cuvânt în plen și peste 100 de luări de cuvânt în comisii.

Am făcut 7 interpelări adresate miniștrilor de resort cu privire la probleme cu care se confruntă societatea constănțeană (unele fiindu-mi aduse în atenție de persoane care au venit în audiență, altele de presa locală),  respectiv: Privatizarea CN APMC Constanța, Marina Militară în fața noilor provocări de la Marea Neagră, Plata drepturilor salariale cuvenite personalului didactic din învățământul militar, Situația Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța, Situația Spitalului CFR Constanța, Situația stadionului „Farul” Constanța, Proiectul de Hotărâre a Consiliului Local Constanța privind stabilirea impozitelor și taxelor pentru anul 2018. Am dorit prin aceste interpelări să informez asupra stării de fapt și să atenționez asupra consecințelor nefaste ce pot decurge din perpetuarea acestei stări. Din răspunsurile evazive pe care le-am primit în marea majoritate a cazurilor, nu am convingerea că  cei în drept să decidă, au o viziune asupra subiectelor sau conștientizează importanța lor, cu atât mai puțin sunt pregătiți să adopte decizii corespunzătoare.

Un capitol separat al activității mele anul acesta în Parlament l-a constituit Adunarea Parlamentară NATO (AP NATO) din calitatea de șef al delegației Parlamentului României la această Adunare. 

AP NATO este un organism interparlamentar numărând 266 de membri cu drepturi depline din parlamentele celor 29 de țări membre NATO (România are 10 membri). La unele dintre activitățile Adunării participă și membrii delegațiilor parlamentare din 12 țări asociate, 4 țări mediteraneene asociate și 7 țări cu statut de observator.  AP NATO este un for interparlamentar de analize și discuții a problemelor politice și de securitate majore cu care se confruntă alianța. În cele 5 comisii lucrative în care își desfășoară activitatea (Comisia politică, Comisia de securitate și apărare, Comisia pentru dimensiunea civilă a securității, Comisia economică și de securitate și Comisia pentru știință și tehnologie) se elaborează rapoarte și se pregătesc recomandări politice generale care sunt examinate în cadrul sesiunii de primăvară și adoptată în plenul Adunării la sesiunea de toamnă care este și sesiune anuală. Aceste rapoarte reprezintă viziunea AP NATO asupra problemelor supuse analizei și care se pun pe masa NATO.

Parlamentul României a fost gazda celei de-a 63-a Sesiuni anuale a Adunării Parlamentare a NATO, în perioada 6-9 octombrie 2017.  Țara noastră a primit peste 300 de parlamentari care timp de 3 zile au dezbătut și adoptat rapoarte și rezoluții pe următoarele teme: Confruntarea dezinformării și a transformării informației în armă, Stabilitatea și securitatea în regiunea Mării Negre, Sprijinirea forțelor naționale afgane de apărare și securitate, Cooperarea NATO-UE,  Baza industrială a apărării în Europa, Abordarea provocărilor din Sud, Împărțirea cheltuielilor în NATO, Menținerea avantajului tehnologic al NATO.

Am participat la organizarea evenimentului, mediatizarea națională și internațională prin numeroasele conferințe de presă și emisiuni radio – tv la care am luat parte. De asemenea am avut intervenții în cadrul dezbaterilor de la Comisia Politică, al cărui membru sunt, despre unele dintre temele de interes de pe agenda sesiunii AP NATO – situația din Balcani, relația NATO – Rusia, angajamentul NATO în dosarul Ucraina – din perspectiva României. Am fost ales vicepreședinte al Subcomisiei pentru Relații Trans-Atlantice din cadrul Comisiei Politice.

Sesiunea anuală a AP NATO la care a participat și Secretarul General al NATO dl. Jens Stoltenberg a fost considerată un succes atât ca organizare cât și prin prisma calității discuțiilor care au avut loc și al documentelor adoptate.