Blog

Problema pensiilor: limita dintre inteligența profundă și prostia fără fund



Spre îngrijorarea și amuzamentul cvasi-general, dl. Prim-ministru Mihai Tudose, stând alături de monarhul socialist Liviu Dragnea și referindu-se la Pilonii I și II din Sistemul Public de Pensii, spunea: „Ambele sunt de stat, doar ca una are un management privat. Randamentul la Pilonul I este mult mai mare decât randamentul Pilonului II. E o modalitate de a crește pensia în viitor. Din acea distribuire să crească sumele vărsate pe Pilonul I unde randamentul e mai bun”.

Am citit multe referiri pe această temă, în marea lor majoritate dezaprobatoare, cu aprecieri variind de la “greșeală elementară de înțelegere a economiei” până la posibila “naționalizare” a Pilonului II. Eu însă, îl consider un panseu din ciclul “ Inteligență profundă…prostie fără fund…”. Ca să înțelegem ce e prostie și ce e “inteligență” în treaba asta, sunt necesare câteva clarificări.

În contextul tot mai accentuat de îmbătrânire a populației, coroborat cu creșterea speranței de viață, gestionarea sistemelor publice de pensii reprezintă o provocare chiar și pentru statele lumii dezvoltate economic. Mai exact, banii care se adună din contribuțiile salariaților la asigurările sociale sunt mai puțini decât banii plătiți către pensionari. Prin urmare, în fiecare an Bugetul Asigurărilor Sociale, de unde se plătesc pensiile, este completat cu sume transferate de la Bugetul de Stat, unde ajung banii din alte taxe și impozite. Diferența în România este de 2% din PIB adică aproximativ 15 miliarde de lei. De ce se întâmplă asta? Nu pentru că pensiile  sunt mari, ci pentru că salariile sunt mici. În România avem 5 milioane de salariați din care 2 milioane sunt plătiți cu salariul minim. Ca să avem dimensiunea lucrurilor va trebui să comparăm impozitul pe venit care la noi este de 3,5% din PIB, iar în Germania 8,9%, sume care ajung la Bugetul de Stat. La fel se întâmplă comparativ și cu contribuțiile din care se plătesc pensiile. Din acest motiv seniorii nemți trăiesc mult mai bine decât compatrioții noștri. Acesta este, pe scurt, sistemul de plată a Pensiei Publice de Stat (Pilonul I) bazat pe principiul solidarității intergeneraționale, adică cei activi plătesc pentru seniori.

În 2008 a început și la noi o reformă a pensiilor, gândită împreună cu Banca Mondială, prin adăugarea a încă două surse de pensie (Pilonul II și Pilonul III), suplimentar la Pensia Publică de Stat (Pilonul I). Pilonul III este administrat privat, la care se aderă facultativ, ca atare nerelevant pentru discuția noastră. Însă, Pilonul II este un fond de pensii administrat privat, la care au aderat obligatoriu persoanele de până la 35 de ani și facultativ cele cu vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani. Începând cu 2008 din 10,5% contribuția salarială pentru pensii 8,5% au fost virați la Pilonul I și 2% la Pilonul II, urmând ca sumele la Pilonul II să crească anual cu 0,5%. Ca atare, în 2016 situația trebuia să fie următoarea: 4,5% la Pilonul I și 6% la Pilonul II. Lipsa banilor a determinat însă o contribuție la Pilonul II de doar 5,1%. Cert este că astăzi Pilonul II are o capitalizare de 7,7 miliarde de Euro din care 1,5 miliarde reprezintă câștigul obținut din investiții. Peste 92% din investiții sunt realizate în România, randamentul mediu anualizat al fondului fiind de 9,4%. Un randament așa de bun s-a obținut prin investiții pe piața de capital (firme cotate la bursă, fonduri de investiții, etc.), ceea ce a dezvoltat piața de capital în beneficiul companiilor care sunt listate la bursă și au nevoie de finanțare, de exemplu.

Ce este Pilonul II de pensii, câţi bani s-au strâns până acum şi câţi români au cotizat

Totuși, cum a apărut așa, ca din senin, acest subiect, inexistent în programul de guvernare? Simplu! Execuția bugetară arată că după 7 luni deficitul este de 5,14 miliarde lei reprezentând 0,63% din PIB de 3 ori mai mare decât anul trecut, în condițiile în care investițiile din fonduri publice sunt la cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani. Altfel spus, am cheltuit mai mult decât am încasat cu 5,14 miliarde lei în marea majoritate pe consum și nu pe dezvoltare. Băieții au nevoie de bani la buget pentru că încasările nu sunt suficiente și o sursă poate fi o parte din contribuția salarială la Pilonul II.

Revenind la declarația domnului Tudose, e o prostie să spui că Pilonul I are randament, atât timp cât banii vin din salarii și pleacă imediat spre pensii fără efect de multiplicare. “Inteligență” reprezintă maniera în care vor să acopere o parte din deficitul Fondului de Pensii prin micșorarea procentului din contribuția salarială pentru pensii de la 5,1% la, foarte probabil 2,5% urmând ca diferența să fie virată la Pilonul I. Atâta tot! Nu cred în naționalizarea Pilonului II care ar însemna un furt în toată regula din moment ce persoanele care au plătit pentru Pilonul II știu în orice moment câți bani s-au acumulat printr-un simplu extras de cont.

Care vor fi consecințele acestei decizii care se pregătește prin Ordonanță de Urgență? Prima și cea mai importantă este aceea că în momentul ieșirii din activitate pensia suplimentară de la Pilonul II va fi mai mică. Experții au calculat că dacă procentul rămânea 5,1%, cei care vor ieși din activitate în 2045 vor avea o pensie cu 15% mai mică. Dar cu 2,5%? Într-o oarecare măsură va fi afectată și economia pentru că, așa cum spuneam mai sus, banii din Pilonul II sunt tranzacționați pe piața de capital și pot asigura finanțarea companiilor listate la bursă. Piața de capital românească este absolut subdimensionată față de nevoia de finanțare a companiilor. De exemplu Bursa de la București tranzacționează 10 milioane de Euro pe zi de 30 de ori mai puțin ca Bursa de la Varșovia.

Spuneam într-o emisiune că logica politică nu se împacă niciodată cu logica economică. Iar deciziile acestea politice care se iau în contradicție cu legitățile economice se plătesc foarte scump mai devreme sau mai târziu. Suntem într-o astfel de situație. Au fost nenumărate semnale în decursul acestui an care i-au alarmat pe cei prudenți de la București. Din păcate, nu ei guvernează!