ÎN PRESĂ

Interviu Urban Constanţa: „Despre viitorul Constanţei în viziunea rectorului Vergil Chiţac”



Interviul integral pe care l-am acordat publicaţiei Urban Constanţa îl puteţi lectura mai jos:

Vergil Chițac s-a nascut in comuna Istria in anul 1962. Dupa absolvirea Liceului Militar de Marina a urmat cursurile Facultatii de Nave a Universitatii din Galati unde s-a specializat in Arhitectura Navala.
In anul 1987 isi incepe activitatea didactica in cadrul Institutului de Marina “Mircea cel Batran”, actuala Academie Navala, unde dupa anul 2000 ocupa pe rand functiile de decan, prorector si rector.
Pe plan militar Vergil Chițac, acum contraamiral in rezerva, a fost decorat cu urmatoarele medalii: Semnul Onorific “In Serviciul Armatei”, Ordinul “Virtutea Maritima” in grad de Cavaler, Emblema de Onoare a Statului Major General si Emblema de onoare a Armatei Romane.
Dincolo de armata si invatamant, Chițac conduce Asociatia pentru Constanta – “Constanta Altfel”, ONG care in anul 2014 a organizat cel mai mare eveniment nautic din Marea Neagra – Black Sea Tall Ships Regatta.
Recent retras din viata militara, Vergil Chițac a devenit presedintele PNL Constanta – organizatia municipala, fiind de altfel candidatul liberalilor pentru fotoliul de primar al municipiului.

Domnul Chitac a avut amabilitatea sa ne raspunda la cateva intrebari legate de prezentul si viitorul orasului Constanta din calitatea de candidat la primarie.

1. O ramura de baza a economiei constantene este turismul. Daca turistii romani vin si vor continua sa vina pe litoral, nu acelasi lucru se poate spune despre turistii straini. Cursele aeriene sunt ca si inexistente, conflictele din bazinul Marii Negre ne-au aratat cat de sensibil este turismul de croaziera si nu trebuie sa uitam ca in Constanta este prezent doar un singur lant hotelier – Ibis. Care considerati ca ar fi directiile de urmat pentru a aduce turisti straini in Constanta si Mamaia?

Într-adevăr, sectorul turistic în Constanța este unul dintre polii economici esențiali. Mă voi concentra să rezolv problemele existente, împreună cu factorii de decizie din domeniu. Problemele le știm cu toții: oferta turistică în Constanța nu corespunde așteptărilor. Gama de produse și servicii trebuie să fie mai sofisticată. Cazarea este de slabă calitate, mai ales în oraș. Sezonul e foarte scurt, prețurile sunt necompetitive, adică mari. Cei care oferă servicii turistice nu au posibilitatea să atragă și să păstreze personal calificat într-un sezon atât de scurt. Hotelurile își fac concurență în loc să colaboreze pentru a atrage clienți. Activitățile de divertisment sunt insuficiente în și în jurul hotelurilor, iar infrastructura publică este slab întreținută. Transportul public este aglomerat, iar locurile de parcare lipsesc. Nu mai sunt curse charter pe aeroportul Kogălniceanu. Vom lua problemele una câte una și le vom rezolva, cu ajutorul actorilor din sector. Primăria poate să contribuie foarte mult la ameliorarea imaginii orașului și la promovarea lui, lucrând la infrastructură, la renovarea și reabilitarea monumentelor istorice, la menținerea unei curățenii și estetici impecabile a orașului. Primăria poate oferi facilități unităților turistice şi poate sprijini inițiative educaționale de formare a personalului calificat.
Însă eu sunt de părere că nu putem vorbi despre o promovare a oraşului, atât timp cât acesta se regăseşte de mai mulţi ani într-o profundă criză de identitate, de estetică, de funcţionalitate, de orice. De aici trebuie să plecăm. Până să lucrăm la ambalaj, trebuie să rezolvăm produsul. Altfel, riscăm să ne afundăm şi mai mult în mediocritate, iar acest lucru nu poate decât să ne îngrijoreze.

2. Asa cum spuneam anterior, turismul este o ramura economica foarte sensibila. Iar a juca cartea unui oras monoeconomic este destul de riscant. Care ar fi masurile pe care le luati in calcul pentru a crea o balanta?

Încă dinainte de a lua decizia schimbării în carieră am constatat necesitatea unui parc industrial în Constanța și a unui cartier business, în care să existe facilități care să atragă companii deja prezente în alte orașe din țară și altele noi. Numai dezvoltând această latură economică a Constanței putem susține, indirect, dezvoltarea turismului și direct dezvoltarea orașului. Constanța are nevoie de atuuri pentru a păstra aici profesioniştii din toate domeniile – IT, marketing, navigație, comerț international, logistică.
Dar haideţi să aruncăm o privire asupra bugetului oraşului nostru şi, de ce nu, să aruncăm un ochi şi în ograda vecinului, poate avem ceva de învăţat din asta. Bugetul este format din două categorii. Venituri şi cheltuieli. Veniturile sunt reprezentate de taxe, impozite şi tot ceea ce se mai plăteşte la primărie. Cheltuielile se împart şi ele în două: Cheltuieli de funcţionare şi cheltuieli de dezvoltare. Anul trecut, diferenţa dintre cheltuielile de funcţionare şi venituri a fost de 105 milioane. Cu alte cuvinte, noi avem un deficit anual de 105 milioane lei, de 23%, care este acoperit de la bugetul de stat.
Ei bine, când te confrunţi cu o situaţie de genul acesta, ai două soluţii: să creşti veniturile, dezvoltând afacerile şi economia, reindustrializând şi, în acelaşi timp, să restructurezi cheltuielile. Comparând cu alte oraşe care au același număr de locuitori sau comparabil, sunt capitole unde cheltuielile sunt exagerate. Cred că ar trebui renegociate contractele pe care primăria le-a încheiat cu unii furnizori pentru serviciile prestate în Constanţa.
Raportându-ne tot la anul recent încheiat, descoperim următoarele: Constanţa are 690 de milioane de lei buget, Iaşul are 1050. Haideţi să ne uităm pe structura veniturilor. Constanţa primeşte fonduri europene nerambursabile în valoare de 40 de milioane de lei, iar Iaşul 297. Pentru aceste proiecte, Constanţa primeşte de la statul român 20 de milioane cofinanțare, iar Iaşul primeşte 250. Deci vorbim de peste 500 de milioane, în comparaţie cu 60. Păi, aceştia sunt bani ! Gândiţi-vă că dezvoltarea unui oraş prin aceste fonduri europene nerambursabile duce la crearea de locuri de muncă şi businessuri care, mai târziu, vor contribui chiar ele la bugetul local. Cum este posibil ca Iaşul să aibă un buget total cu 45% cheltuieli de funcţionare şi 55% cheltuieli de dezvoltare, iar Constanţa să aibă 76% cheltuieli de funcţionare şi 24% de dezvoltare? Şi am ales tot un oraş estic, cu un număr de locuitori comparabil cu cel al Constanţei. În plus faţă de Iaşi, Constanţa are port, are canal, are autostradă, are turism…
Aşadar… Se poate? Sigur că se poate. Dar se vrea?

3. Constanta este in acelasi timp si punct terminus al unor coridoare europene de transport dar si poarta de intrare in UE a produselor extracomunitare. In ciuda acestui fapt, din jurul orasului lipsesc parcurile industriale si logistice. Considerati ca lipsa unei autostrazi care sa lege granita cu Ungaria de Portul Constanta este un impediment major in dezvoltarea unor astfel de parcuri? Cum vedeti pe viitor dezvoltarea acestui sector in Constanta?

Fiind cel mai mare port din bazinul Mării Negre, Constanța este un nod logistic strategic între Europa și Asia. Parcurile industriale și logistice sunt o necesitate în Constanța, lucru pe care l-am spus și înainte de a deveni candidat la primărie. Dezvoltarea, modernizarea și crearea de infrastructură nouă, performantă sunt obiective majore pentru Constanța. Nicăieri în lume nu se poate face performanţă fără o infrastructură adecvată. Sunt atât de multe de vorbit despre acest subiect, încât ne-ar trebui un interviu dedicat numai lui.
Referindu-mă strict la întrebarea dumneavoastră, şi pentru mine reprezintă un mister lipsa acestor poluri industriale din jurul Constanţei. Probabil că nu au reprezentat un punct important pe agenda fostelor administraţii locale, dar vă asigur că, în viziunea mea, dezvoltarea acestor repere economice de maximă importanţă reprezintă punctul zero al unei Constanţe prospere.
Să ne înţelegem, nu cred că aceste lucruri se pot face peste noapte şi, cu atât mai mult, fără ajutorul şi implicarea totală a tuturor factorilor de decizie locali şi centrali. Bineînţeles că autostrada spre vest reprezintă o necesitate absolută atât pentru Constanţa, cât şi pentru ţară şi, de ce nu, pentru Europa. Guvernanţii ştiu aceste lucruri şi, în ciuda tuturor împotmolirilor şi dezamăgirilor legate de acest proiect, am încredere că măcar în cel de-al 12-lea ceas lucrurile se vor rezolva.

4. Nu are rost sa ne ascundem, Portul Constanta si orasul au fost si sunt privite ca entitati separate. Dumneavoastra sunteti in acelasi timp si un om al portului dar si un om al orasului. Asa ca voi aborda un subiect sa zicem mai delicat. Portul vechi de la Cuibul Reginei pana la silozurile lui Anghel Saligny. Atat in masterplanul realizat de Ernst and Young cat si in masterplanul anterior realizat de japonezi se recomanda integrarea portului vechi in centrul istoric al orasului si astfel sa apara un important pol turistic, comercial si, de ce nu, de office. Care este pozitia dumneavoastra legata de aceasta recomandare?

Constanța trebuie să profite și să utilizeze absolut toate atuurile pe care le are, mai ales când e vorba de vestigiile istorice. Constanța are nevoie de noi poluri turistice, are nevoie să-și integreze istoria și să și-o poată prezenta cât mai atractiv vizitatorilor și constănțenilor. Oraşul trebuie să îşi redescopere identitatea, iar lumea trebuie să reînceapă să asimileze toate aceste valori pe care Constanţa le are de oferit. Nu este suficient să ne adresăm turiştilor, sunt de părere că este primordial să le oferim constănţenilor posibilitatea de a se reîndrăgosti de urbea Tomisului, de legendele acesteia şi de tradiţiile care păzesc locul de atâţia ani. Dacă reuşim să facem acest lucru, atunci restul va veni de la sine, iar Constanţa îşi va regăsi echilibrul cultural şi va depăşi criza de identitate pe care o traversează. Deci sunt pentru această măsură.

5. Ramanand in zona portuara. Marina Tomis este un proiect de succes. Insa putini oameni stiu ca in Constanta mai exista un port turistic finalizat in proportie de vreo 80%. Acesta este amplasat la Cap Pescarie, iar lucrarile au fost sistate in 1990. Considerati oportuna o investitie pentru finalizarea acestuia?

Același răspuns ca la întrebarea precedentă : orice proiect lăsat neterminat înseamnă o atracție în minus pentru Constanța. Sunt pentru terminarea lucrărilor, atâta vreme cât proiectele cu pricina adaugă valoare comunităţii şi societăţii în care trăim.

6. Am sa aduc in discutie un subiect controversat, discutat si disputat – soseaua de coasta. Acest proiect a fost initiat in perioada interbelica si tot atunci, pe teren recuperat din mare, dupa proiectul lui Anghel Saligny s-a realizat primul tronson, cunoscut astazi ca Promenada Cazino. La ora actuala cat de fezabil considerati proiectul unei sosele de coasta care sa lege Mamaia de centrul istoric?

În momentul în care există o dorință puternică de schimbare, de modernizare, în urma consultării cu cetățenii și cu actorii din industria turismului, acest proiect este fezabil din punctul meu de vedere.
Vedeţi dumneavoastră, revenim la problema infrastructurii pe care am dezbătut-o mai sus. Nu putem atrage turişti şi noi actori în economia locală dacă nu ne uităm în propria ogradă, la produsul pe care îl oferim. Orice investiţie care vizează îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii actuale nu are cum să nu aducă beneficii Constanţei pe termen mediu şi lung, dacă, bineînţeles, este făcută cu intenţii bune şi sprijinită de un proiect solid în spate.
Atrag atenția că în zona pe unde va trece șoseaua de coastă, există terenuri retrocedate sau cumpărate de unii dintre „băieții deștepți” ai sistemului, care au văzut în această necesitate pentru Constanța o oportunitate de a-și umple buzunarele. Acesta ar fi impedimentul major în realizarea proiectului.

7. Si pentru ca am amintit de Saligny trebuie sa aduc in atentie tunelul Palas – o alta bijuterie inginereasca realizata de acesta. Dealungul timpului au existat voci care au cerut sau au propus realizarea unei bretele din A4, bretea care sa urmareasca apoi traseul vaii si prin tunel sa iasa in port, ajutand astfel la scoaterea traficului greu din oras. Cat de fezabil ar fi un astfel de proiect?

Eu știu că în acest moment nu există trafic greu în Constanța generat de activitatea din port. Chestiunea a fost rezolvată odată cu finalizarea ultimului tronson, de aproximativ 2 km, care leagă nodul de la Agigea de Portul Constanța, în iulie 2013. Ca un amănunt, tunelul Palas construit de inginerul Anghel Saligny a avut și are ca scop legătura feroviară cu silozurile de cereale construite tot de acesta. Eu îl consider pe Anghel Saligny cel mai mare inginer pe care l-a avut România, un pionier la scară mondială în domeniul construcțiilor din beton armat și sunt mândru că avem atâtea bijuterii inginerești în Constanța care ne aduc aminte de el.

8. Fiind la capitolul infrastructura trebuie sa amintim cateva probleme serioase ale orasului: lipsa unei sistematizari in zona Garii, lipsa unui terminal de autobuze (autogara) modern, pasajele pietonale subterane in stadiu avansat de degradare, bulevardul Alexandria din zona Carrefour care a ramas nefinalizat si o consecinta a acestui fapt a fost anularea investitiei celor de la KIKA care au preferat sa se duca la Cluj si poate cea mai importanta problema – la aproximativ 175.000 de autoturisme sunt doar aproximativ 13.000 locuri de parcare. Exista solutii pentru aceste probleme?

Rezolvarea problemelor de infrastructură este unul din obiectivele mele principale ca Primar și unul din cele mai urgente. Pentru că ameliorarea infrastructurii atrage după sine ameliorarea aspectului orașului, a circulației cotidiene, a confortului cetățeanului și turistului. Toate problemele pe care le-ați semnalat și altele asemenea sunt lucruri de care mă voi ocupa prioritar. Dar revin şi întăresc ideea de mai devreme: sunt extrem de multe lucruri de făcut în acest oraş. Problemele de infrastructură sunt deosebit de importante şi trebuie încluse într-un proiet de anvergură, care să permită rezolvarea acestora într-o ordine logică şi necesară. În orice caz, anularea investiţiei despre care vorbiţi, ca şi altele de acelaşi fel, reprezintă o pată de ruşine pe obrazul Constanţei şi a locuitorilor ei. Este păcat că am ajuns în această situaţie şi sper din tot sufletul ca locuitorii Constanţei să înţeleagă că suntem într-un punct de unde nu ne mai permitem să facem paşi greşiţi sau să lăsăm lucrurile la voia întâmplării.
Trebuie să ne punem toată puterea de inovare în acțiune pentru a găsi soluțiile cele mai simple și eficiente. Acum îmi vin în minte două dintre cele care vor apărea în orice strategie. Parcări supraetajate și rezolvarea problemei transportului în comun prin modernizarea și creșterea parcului de mașini, concomitent cu dezvoltarea rețelei de transport pentru a acoperi toate zonele și crearea de benzi dedicate acestui transport. Odată rezolvată problema transportului în comun, oamenii își vor lăsa mașinile acasă și nu vom mai avea atâta aglomerație pe străzi. Unii chiar vor renunța la ele.

9. RATC vs. Maxi Taxi. Un subiect care ii preocupa si ii afecteaza pe foarte multi dintre constanteni. Situatia regiei de transport nu este roz, iar transportul cu maxi taxi poate fi numit oricum numai civilizat nu. In Alba Iulia, in urma cu mai multi ani s-a luat decizia privatizarii regiei de transport. In urma acestei decizii STP Alba nu numai ca a iesit din faliment dar acum este pe profit si in acelasi timp ofera servicii de calitate atat locuitorilor din oras cat si celor din suburbii. Luati in considerare o privatizare a RATC si anularea licentelor de Maxi Taxi?

Transportul public este o problemă majoră în Constanța și cetățenii sunt foarte nemulțumiți. Este una din prioritățile mele ca acest aspect să se schimbe în bine cât mai repede și ca utilizatorii serviciului public de transport să se simtă în siguranță. Sunt mai multe soluții posibile, voi studia cazul Alba Iulia și vom aplica măsura cea mai potrivită Constanței și specificităților orașului nostru.
Trebuie să înţelegem că transportul public nu este un lux, ci o necesitate de necontestat pentru toţi locuitorii oraşului. Păi cum putem promova noi Constanţa şi atrage turişti, dacă nu suntem în stare să ne punem la punct cel mai elementar lucru dintre toate: transportul?
Totuși, acum înclin să cred că servicii publice elementare cum sunt salubritatea, spațiile verzi, transportul în comun trebuie să fie asigurate de primărie, și nu externalizate.

10. Doresc sa revenim putin la turism si la zona veche a orasului. Pe de o parte avem ruinele antice care nu sunt puse in valoare, iar pe cealalta parte avem patrimoniul de cladiri vechi ridicate in perioada 1850-1947. Zona veche care se intinde de la Cazinou pana la Capitol este un mix de stiluri care ii da farmec si identitate orasului. Aceste cladiri restaurate ca la carte pot atrage un numar mare de turisti si agenti economici. Din pacate in prezent si se pare ca este o boala nationala, “reabilitarea” cladirilor vechi inseamna de cele mai multe ori simplificarea fatadelor, polistiren, termopane si faianta. Atat in Europa de Vest cat si in Statele Unite regulamentele privind cladirile vechi sunt foarte stricte, iar amenzile sunt substantiale. Cu voia dumneavoastra am sa traduc un mic paragraf din regulamentul privind cladirile vechi din Miami, Florida.
“Extinderea unei cladiri vechi se face fara a se aduce modificari sau deteriorari cladirii vechi. Extinderea trebuie sa respecte regimul de inaltime al zonei. Dimensiunile, arhitectura si finisajele trebuie sa se incadreze cu cele ale restului imobilelor din zona.
Aceste extinderi trebuiesc gandite in asa fel incat o eventuala demolare a lor sa nu afecteze cladirea veche.”
Pe la Sibiu, Alba Iulia, Arad exista un fel de ghiduri realizate de autoritatile locale prin care se doreste o incurajare a restaurarii ca la carte a cladirilor istorice. Cum vedeti o renastere a zonei vechi a orasului? Trecerea de la un ghid la impunerea unor regulamente stricte este o solutie?

Înainte să dispunem impunerea unor regulamente, cred că trebuie să «umblăm» puţin la educarea cetăţenilor în acest sens. Suntem obişnuiţi ca în România, în Constanţa, să se construiască haotic, după bunul plac al fiecăruia, fără să se ţină cont de cele mai elementare reguli. În vest nu se întâmplă aşa ceva. Lumea civilizată nu concepe să îi fie luate în derâdere valorile şi tradiţia. Înainte să ne referim la clădirile vechi, trebuie să fie actualizat Planul Urbanistic General al Constanţei, care este vechi de 17 ani, deci depăşit, şi a cărei actualizare a fost amânată inclusiv în decembrie anul trecut. Din păcate, în cazul nostru, de ce să nu o spunem, interesul precum şi lipsa unui discernământ estetic şi practic ne aduc în situaţia de faţă.
Vrem o ţară ca afară ? Foarte bine, atunci haideţi să renunţăm la a ne raporta la asta numai prin vorbe şi prin sloganuri şi să începem să asimilăm anumite valori occidentale care ne vor aduce mai aproape de normalitate.
Şi, ca să revin la întrebarea dumneavoastră, da, sunt pentru dezvoltarea unor ghiduri şi impunerea unor regulamente în acest sens, dar numai după ce educăm oamenii şi îi facem să conştientizeze că lucrurile trebuie să fie făcute într-un anumit fel pentru a atinge rezultatele după care tânjim toţi.

11. Asa cum spuneam la inceput ati organizat in anul 2014 Black Sea Tall Ships Regatta si un cochet orasel al copiilor in Parcul Teatrului, iar in 2015 ati invitat constantenii sa redescopere dragostea pentru mare la bordul velierului Adornate. De ce evenimente considerati ca au nevoie Mamaia respectiv Constanta pentru a atrage turistii?

Sunt un adept al rigorii şi ordinii, ceea ce nu este greu de înţeles, dat fiind trecutul meu profesional. Aşadar, fie că vorbim despre infrastructură, economie, curăţenie sau cultură, sunt convins că trebuie să abordăm subiectul cu maximă siguranţă, nu la întâmplare. Degeaba vin eu acum şi vă povestesc despre cum văd eu viaţa culturală a Constanţei enumerând două – trei evenimente, dacă nu vă conving de faptul că, prin aceste evenimente, noi urmărim un obiectiv, avem un plan, o strategie.
Mă întorc la problema identităţii oraşului, despre care am discutat mai devreme şi vin şi adaug că agenda culturală a oraşului trebuie întocmită în concordanţă cu valorile în care cred constănţenii şi care reprezintă cel mai bine specificul local şi naţional. Sincer să fiu, nu îmi place nivelul la care s-a ajuns din acest punct de vedere. Diversitatea este bună, dar am impresia că nu există coerenţă, nu există un plan, o strategie. Cu alte cuvinte, nu se urmăreşte cu adevărat educarea publicului şi potolirea setei de cultură, ci numai justificarea unui buget, a unor cheltuieli. Acest lucru este trist, pentru că o societate fără cultură este o societate moartă spiritual, fără speranţă, fără glas, fără spirit civic. Dacă ne-am săturat să ne complăcem în mediocritate şi să rămânem pasivi la probleme din jurul nostru, trebuie să înţelegem că prin educaţie şi cultură ne putem deschide ochii, mintea şi perspectivele de mai bine. «Cultura este acel lucru cu care rămânem după ce am uitat tot» este un citat în care cred şi pe care îi invit pe toţi scepticii să îl descopere.

12. La final va invit sa ne prezentati agenda dumneavoastra din postura de candidat pentru fotoliul de primar. Ce proiecte sunt prioritare?

Din păcate o discuție care ar trebui să fie serioasă legată de proiectele ce trebuiesc derulate în Constanța a devenit nerelevantă pentru că oamenii nu mai cred în așa ceva. Constanța nu de proiecte duce lipsă, ci de oameni care să le înfăptuiască. Oamenii vor fapte, nu vorbe, vor isprăvi de la politicieni. Proiecte precum creșterea economică prin susținerea investițiilor private, modernizarea transportului în comun, curățirea orașului și reciclarea deșeurilor sau ieftinirea gigacaloriei sunt prioritare pentru mine.