Blog

Marina Militară în fața noilor provocări de la Marea Neagră



Adresată: Domnului Gabriel – Beniamin LEȘ, Ministrul Apărării Naționale
De către senator: Vergil CHIȚAC
Circumscripția electorală: 14 – Constanța
Grup Parlamentar: PNL
Ședința Senatului din data de: 27.02.2017
Obiectul interpelării: Marina Militară în fața noilor provocări de la Marea Neagră

 

Stimate Domnule Ministru,

Este limpede că țara noastră evoluează într-un context geopolitic și geostrategic complicat, cu o Rusie agresivă și revizionistă, care în urma anexării Crimeei din 2014 și-a construit o grupare de forțe ce a destabilizat regiunea extinsă a Mării Negre. Includ aici și o grupare navală bazată la Sevastopol, adică la numai 210 mile marine de Constanța. Mai mult decât atât este edificatoare declarația, cel puțin arogantă, a generalului Valerii Gherasimov Şeful de Stat Major al Forţelor Armate ale Federaţiei Ruse, care la sfârșitul exercițiului „Caucaz 2016” spunea: „Controlăm în totalitate bazinul Mării Negre. Flota Mării Negre staționată la Sevastopol, este capabilă să distrugă inamicii potențiali, deja din stadiul în care aceștia se pun în mișcare din porturile de dislocare.”

În situația în care navele militare ale NATO, care nu aparțin țărilor riverane, nu pot staționa în Marea Neagră mai mult de 21 de zile conform Convenției de la Montreaux, Marina Militară trebuie să răspundă acestor noi provocări într-un registru destul de restrâns ca opțiuni de cooperare în cadrul NATO. Este greu și pentru aliații noștri SUA și celelte țări din NATO care dețin capabilități navale, să asigure o susținere navală permanentă pentru Forțele Navale Române. De asemenea provocările venite din partea aviației ruse, despre care și presa internațională a relatat, demonstrează că Marea Neagră a ajuns un spațiu în care Rusia încearcă să-și demonstreze supremația militară. Am și două exemple concrete: Pe 7 septembrie 2016, un avion american de recunoaștere de tipul P-8, ce efectua o misiune de rutină deasupra Mării Negre, a fost interceptat într-un mod ”periculos și neprofesionist” de un avion de luptă SUHOI-27 al Rusiei. Incidentul a fost confirmat de doi oficiali americani din domeniul apărării, citați de Reuters. Luna aceasta, pe data de 10 februarie, la finalul exercițiului ”Sea Shield 2017”, desfășurat în Marea Neagră de Marina Americană în colaborare cu Forțele Navale Române, avioane rusești s-au apropiat de distrugătorul USS Porter în același mod „nesigur şi neprofesionist”. Danny Hernandez, purtătorul de cuvânt al Comandamentului SUA în Europa, citat de site-ul agenţiei Reuters, a confirmat de asemenea incidentul. Acest tip de abordare a aviației ruse nu este una întâmplătoare și izolată ci relevă o anumită atitudine care a devenit aproape o tactică de intimidare.

Domnule Ministru,

Ședința anuală de analiză a structurii în Forțele Navale de la sfârșitul lunii ianuarie ne-a relevat nivelul de ambiție în privința dotărilor cu platforme de luptă specifice, distribuite etapizat corespunzător perioadelor: 2017-2020, respectiv 2020-2026.

Din comunicatul de presă am reținut: „Programele de înzestrare, care urmează a fi inițiate în perioada următoare, au fost prioritizate pe două etape. Etapa I, se va desfășura în perioada 2017-2020, și va cuprinde achiziția primei corvete multifuncționale noi; reînființarea Divizionului 508 Rachete Coastă și dotarea acestuia cu instalații mobile de lansare rachete containerizate și cu o platformă mobilă de comandă și control; modernizarea fregatelor T22R și dotarea acestora cu echipamente pentru luptă împotriva amenințărilor aeriene, subacvatice și de la suprafața apei; modernizarea a două nave purtătoare de rachete; re-motorizarea navelor militare fluviale. Etapa a II-a, derulată în perioada 2020-2026, cuprinde intrarea în dotare a următoarelor trei corvete multifuncționale; modernizarea celei de-a treia nave purtătoare de rachete și, în limita bugetului pe care Forțele Navale îl vor avea la dispoziție, inițierea unui program multianual de înzestrare cu submarine noi”. Înțelegem din acest comunicat că suntem în fața unui plan multianual de înzestrare al Forțelor Navale, stabilit împreună cu conducerea Ministerului, minimal necesar pentru îndeplinirea misiunilor din ce în ce mai complexe, care revin Forțelor Navale Române.

În ultimii 20 de ani Marina Militară a suferit poate cel mai mult consecințele nealocării de fonduri, decidenții politici care s-au succedat la guvernare considerând că dacă am intrat în NATO și suntem sub scutul celei mai puternice alianțe politico-militare din lume, apărarea țării trebuie să coste mai puțin. Altfel nu pot să-mi explic de ce statul român nu a putut asigura nici până astăzi fondurile necesare etapei a doua de modernizare a fregatelor Regele Ferdinand și Regina Maria intrate în serviciul marinei în 2005 și planificate a fi modernizate începând cu 2008.

Trebuie să spunem foarte clar că  Marina Militară Română a mers mai departe, atât cât a mers, nu datorită viziunii și priceperii politicienilor ci pentru că marinarii militari au rămas credincioși idealurilor dobândite în școală și nu au abandonat nici un moment visul de a se pregăti la bordul unor nave dotate cu echipamente și senzori de ultimă generație, total compatibile cu ale aliaților noștri din NATO și UE, care să-i reinventeze profesional și să le testeze limitele.

Prin urmare, ca amiral cu o stea în rezervă al Forţelor Navale Române,  senator în Parlamentul României, membru al Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională și președinte al delegației române la Adunarea Parlamentară NATO, susţin cu tărie că prioritatea numărul „zero” a naţiunii, nu doar a armatei, ar trebui să fie demararea neîntârziată a programului de achiziții pentru Forțele Navale prezentat mai sus.

Este cunoscut că anul trecut Guvernul a inițiat procedura de achiziție strategică a unor nave militare care s-a materializat în programul „Corvetă multifuncțională”.  Este vorba despre o investiţie militară strategică  respectiv, achiziționarea a patru corvete multifuncționale din clasa SIGMA și a serviciilor conexe, care însemnează servicii offset la care se adaugă, firesc, programul de instruire a echipajelor, respectiv suportul logistic inițial sub forma unui centru de mentenanță necesar corvetelor pe perioada garanției dar și pentru celelalte nave militare și care ulterior va rămâne în dotarea Forțelor Navale. Programul este prevăzut a se desfășura pe durata a şapte ani având un cost estimat de 1,6 miliarde de euro incluzând TVA, urmând ca după semnarea contractului să se achite părții olandeze 30% din valoarea contractului. Navele vor fi construite pe teritoriul României la Șantierul Naval Damen Galați S.A. ceea ce din punctul meu de vedere ar fi o garanție a lucrului bine făcut, prin prisma experienței şi tradiţiei pe care o are firma olandeză şi specialiştii din şantierul naval românesc, în construcția de nave militare. Această procedură a generat HG 906 din 29.11.2016 privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferente programului strategic de înzestrare “Corvetă multifuncțională” care împreună cu Notă de Fundamentare au fost publicate în MO 1034 din 22.12.2016.

În conformitate cu OU 114 din 2011 (care transpune Directiva 2008/81/CE a Parlamentului European) privind atribuirea anumitor contracte de achiziții publice în domeniile apărării și securității, art. 51 al. (2) aprobată prin Legea 195 din 2012, Guvernul ca autoritate contrcatantă, are obligația de a solicita aprobarea prealabilă a Parlamentului pentru inițierea procedurii de atribuire atunci când valoarea estimată a contractului este mai mare de 100 milioane de Euro fără TVA.  Parlamentul, prin comisiile reunite de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobă respectiva solicitare în termen de 15 zile de la primirea acesteia.

Din păcate, cu profund dispreț pentru o problemă atât de importantă și fără să cunoască legislația care funcționează în astfel de situații, Biroul Permanent al Senatului din 07.11.2016 a refuzat, la sesizarea Guvernului, să pună pe ordinea de zi, propunerea de convocare a Comisiilor reunite de Apărare Ordine Publică și Siguranță Națională pentru aprobarea prealabilă. Chestiunea a fost “pasată” următorului Parlament la propunerea Domnului Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: “Eu vă propun să le trimitem la comisii şi, cum spunea şi domnul vicepreşedinte Chelaru, să dăm de lucru viitorului Parlament. Nu o să luăm o hotărâre acum. Da?”
În consecință s-a lăsat în  sarcina noastră decizia finală, iar aceasta este indicat să nu mai întârzie. Acum când avem alocați banii pierdem timp prețios. Mai precizez Domnule Ministru că eu am susținut public acest program și am reiterat acest lucru și cu ocazia discutării bugetului pentru apărare în Comisiile reunite pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională ale Parlamentului, care a avut loc la sfârşitul lunii februarie 2017 și unde ați fost prezent.

Date fiind aceste circumstanțe, constituie pentru mine un motiv de îngrijorare suplimentar, atitudinea liderului PSD Liviu Dragnea care a declarat, nici mai mult nici mai puțin, că HG 906 din 29.11.2016 trebuie abrogată.

Ca atare, vă solicit următoarele:

  1. Să precizați dacă mai susțineți programul “Corvetă multirol” la care ați contribuit decisiv în calitatea pe care ați avut-o în guvernul anterior de secretar de stat și șef al Departamentului pentru Armamente responsabil cu înzestrarea Armatei României. Dacă da, ar fi o dovadă de consecvență și moralitate politică absolut necesară la acest nivel.
  2. Dacă da, vă rog să luați urgent măsurile pentru obținerea aprobării prealabile din partea Comisiilor reunite pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională prin sesizarea Parlamentului.
  3. Dacă nu și veți decide să întrerupeți negocierile pentru acest program vă rog să precizați motivele legale și/sau de oportunitate pentru care faceți asta.
  4. În situația în care veți decide să întrerupeți negocierile pentru acest program cum vă veți poziționa față de o foarte probabilă execuție a bugetului Apărării, substanțial sub valoarea de 2% convenită prin acord politic, prevăzută în Carta Albă a Apărării.

 

Solicit răspuns în scris

Vergil CHIȚAC

27 februarie 2017