Blog

Marea Neagră, comoara pe care încă nu am reușit să o deschidem



Din 1996, data de 31 octombrie ”găzduiește” Ziua Internațională a Mării Negre. În acel an, reprezentanții tuturor țărilor riverane acesteia (România, Bulgaria, Georgia, Rusia, Turcia și Ucraina) au semnat Planul Strategic de Acțiune pentru Reabilitarea și Protejarea Mării Negre, un set complet de strategii și politici menite să reabiliteze, conform cu analizele specialiștilor, una dintre cele mai poluate mări ale lumii. Și cum astăzi se împlinesc fix 21 de ani de la acea dată, am considerat că este oportun să reflectez, preț de câteva rânduri, asupra celor mai importante provocări pe care marea le ridică României.

Marea Neagră continuă să fie un subiect de o importanță capitală pentru țara noastră și, îndrăznesc să spun, pentru toată Europa Răsăriteană. De multe ori, însă, senzația mea este că nu conștientizăm, noi ca popor, complexitatea și greutatea strategică pe care o poartă faptul că avem ieșire la aceasta și deținem al doilea cel mai mare port al Europei. Dar, prin natura carierei profesionale și prin faptul că aici este casa mea, încerc cu fiecare ocazie să atrag atenția atât asupra problemelor, cât și asupra lucrurilor pozitive referitoare la această temă.

Din punct de vedere al potențialului economic, ieșirea la mare reprezintă o adevărată comoară pentru noi. Numai că, vedeți dumneavoastră, nu degeaba există vorba aceea ”Dumnezeu îți dă, dar nu îți bagă și în traistă”. Din păcate, România a dat senzația până acum că nu poate valorifica la maximum aceste oportunități, mai ales că, după estimările mele, acum utilizăm aproximativ 30% din potențialul Portului Constanța. Printr-un plan bine pus la punct și prin stabilitate strategică, însă, sunt convins că lucrurile se pot schimba în foarte bine pentru noi.

După cum știm, Marea Neagră a devenit importantă și ca sursă de combustibili fosili (petrol și gaz), zăcăminte importante fiind descoperite în Zonele Economice Exclusive ale României, Bulgariei, Rusiei și Ucrainei. Un exemplu în acest sens îl reprezintă compania Exxon Mobil, care a cheltuit în 2015 1,3 miliarde de euro pentru a săpa șapte sonde în zona de mare adâncime și care a descoperit importante zăcăminte de gaz. Specialiștii domeniului spun că realitatea înseamnă de fapt cifra anunțată înmulțită cu 20! Cert este că această sursă de gaz se va racorda la infrastructura proiectului BRUA (Bulgaria, România, Ungaria, Austria) printr-o conductă de 285 kilometri care va lega Marea Neagră de interconectorul de la Podisor. În acest sens, este imperativ necesar ca România să devină o autoritate energetică în zonă și o soluție de alimentare cu gaz a țărilor europene, pentru a nu mai depinde de gazul rusesc.

În ultimii ani, importanța geopolitică a zonei parcă a explodat. Începând cu primăvara anului 2014, odată cu anexarea Crimeei de către Federația Rusă, geopolitica zonei s-a modificat dramatic. Aflată în flancul estic al NATO, zona Mării Negre a fost supusă în permanență acțiunilor provocatoare și agresive ale Rusiei, care după anexare a militarizat foarte puternic peninsula Crimeea. În condițiile în care Turcia se ”reașează”, Ucraina continuă să fie un stat supus agresiunii militare rusești (asta în ciuda faptului că mari puteri i-au garantat integritatea), Bulgaria și Ungaria sunt dependente de gazul rusesc (iar unde punem că vecinii de la vest promovează și democrația liberală, atât de dragă domnului Putin), iar Serbia cumpără anual armament din Rusia și desfășoară foarte des acțiuni militare comune, România este cel mai important bastion al Alianței Nord Atlantice în zonă. Iată o nouă oportunitate extrem de mare, dar, în același timp, și o responsabilitate pe măsură care cade pe umerii noștri.

Nu în ultimul rând, aș vrea să menționez încă un lucru: una dintre cele mai importante particularități hidrologice este aceea că Marea Neagră are numai curenți orizontali, fapt ce face ca la peste 100-200 metri adâncime să nu existe oxigen. Astfel, este alimentată ipoteza unor arheologi marini, conform căreia pe fundul mării se găsesc scufundate corăbii antice, perfect conservate. Fascinant, nu?

În încheiere, vreau să vă invit, constănțeni sau nu, să reflectați asupra a ceea ce înseamnă de fapt Marea Neagră pentru România. Imaginați-vă câte lucruri ne oferă și ne poate oferi și în plus această comoară, dacă vom fi suficient de serioși, abili și atenți la ceea ce ea ne ”transmite”.